Termenul drog are mai multe accepţiuni. În sens larg desemnează orice substanţă (naturală sau artificială) care prin natura sa chimică determină alterarea funcţionării unui organ. În sens restrâns se referă substanţe care provoacă toleranţă şi dependenţă. În limbaj uzual, acest termen se referă la substanţe psihoactive, mai ales cele ilegale.
Cu alte cuvinte, drogul este o substanţă solidă, lichidă sau gazoasă, a cărei folosinţă se transformă în obicei şi care afectează direct creierul şi sistemul nervos, schimbă sentimentele, dispoziţia şi gândirea, percepţia şi/sau starea de conştienţă, modificând imaginea asupra realităţii înconjurătoare.[1]
Cuprins [ascunde]
1 Activităţi comune
2 Clasificare
2.1 Antipasihotice
3 Mod de funcţionare
4 Vezi şi
5 Note
6 Bibliografie
[modificare] Activităţi comune
Cele mai populare droguri pentru utilizarea de agrement din întreaga lume sunt:
- cofeina (din cafea, ceai, şi alte surse de plante) – legală în toate părţile lumii, dar care nu sunt consumate de către membrii unor religii.
- canabis (cunoscut sub numele de marijuana, conţine canabinoizi, chimic tetrahidrocanabinol (THC)) - ilegal în cele mai multe părţi ale lumii şi consumate de către membrii unor religii.
- etanol (denumit în mod obişnuit (etil) alcool, produs prin fermentare de drojdie în băuturi alcoolice, cum ar fi vinul şi berea) - legal dar reglementat în cele mai multe părţi ale lumii, şi ilegal în multe ţări musulmane, cum ar fi Libia, Sudan şi Arabia Saudită, care nu sunt consumate de către membrii unor religii.
- tutun (conţine peste 4700 de chimicale printre care alcaloizi şi nicotină) legal, dar reglementat în cele mai multe părţi ale lumii şi care nu sunt consumate de către membrii unor religii.
- opiacee şi opioide – legal în general numai prin prescripţie medicala, pentru alinarea durerii. Aceste droguri includ hidrocodonă, oxicodonă, morfină, şi altele; anumite opiacee sunt ilegale în unele ţări, dar folosite în scopuri medicale în altele, cum ar fi diacetilmorfina (heroina).
- cocaina - un stimulent derivat din planta de coca în America de Sud. Utilizarea frunzei de coca pentru stimulare, dar nu cocaina, este legal în Peru şi Bolivia. Cocaina este ilegală în cele mai multe părţi ale lumii, dar derivate cum ar fi lidocaina şi novacaina, utilizate în medicină şi stomatologie pentru anestezie locală.
[modificare] Clasificare
Drogurile psihoactive se clasifică în felul următor
4. Cannabis sau cinepa indiana. Pudra. Fumata, mestecata, adaugata in produsele de patiserie, alte alimente, in bauturi. Efectele pudrei de cannabis depind de calitatea sa, de cantitatea absorbita si de consumator. Dozele mici produc euforie si o stare de exaltare agreabila care se termina cu somn. Nu provoaca dependenta fizica ci, la unele persoane firave, dependenta psihica. Scadere a activitatii, diminuarea atentiei si memoriei, tulburari de caracter (iritabilitate, instabilitate) si de despoziţie (alternarea fazelor de depresie cu momente de exaltare). Fiind cel mai ieftin este larg utilizat (ex. 75 –80% din consumatorii francezi).
[modificare] Antipasihotice
1. LSD–ul. Numai LSD este sintetic (dietilamida acidului lizergic). Numai efectul LSD-ului dureaza citeva ore. Efecte placute sau neplacute, in functie de montajul mintal = expectanta consumatorului.
2. PCP (fenciclidina hidroclorica), cunoscuta sub numele de "praful ingerului" ("angel dust"). Se adauga ruperea contactului cu realitatea, agresivitatea (care poate persista citeva saptamini). In general se traverseaza fazele: violenta, comportament psihotic - 5 zile, alte 5 zile de comportament imprevizibil si cu insomnii si o rapida refacere in ultimele 4 zile. In timp, apar tulburari diferite. eft-center |250px
[modificare] Mod de funcţionare
Fiecare drog acţionează asupra unui neurotransmiţător sau receptor la nivelul sinapselor din neuroni, această acţiune ducând în general la efecte adverse pe termen lung:
Neurotransmiţător/receptor Clasificare Exemple
Serotonină Antagonişti ai receptorilor pentru serotonină LSD, psilocibină, mescalină, DMT
Inhibitori ai recaptării serotoninei (SSRIs) fluoxetine, sertraline
Substanţe care stimulează eliberarea de serotonină
GABA Antagonişti ai receptorilor pentru GABA etanol, barbiturice, diazepam, tujonă
Inhibitori ai recapturării GABA tiagabină
Antagonişti selectivi ai receptorilor pentru GABA muscimol, acid ibotenic
Receptori Opioid-ergici Agonişti ai receptorilor pentru μ-opioid morfină, heroină, oxicodonă
Receptori pentru μ-opioid (agonişti inverşi) naloxonă, naltrexonă
Agonişti ai receptorilor pentru κ-opioid salvinorin A, butorphanol, nalbuphine
Dopamină Inhibitori (blockers) ai transportorului de dopamină cocaină
Antagonişti ai receptorilor pentru dopamină haloperidol, droperidol
Monoamin oxidază (MAO) Inhibitori MAO (Monoamin oxidază (MAOIs) phenelzine, iproniazid
Molecule ce interacţioneaza cu transportorul de MAO amfetamine, metamfetamine
Receptor NMDA Antagonişti ai receptorilor NMDA (N-Metil-d-aspartat) ketamină, PCP, DXM
Norepinefrină Inhibitori ai recaptării de norepinefrină amoxapine, atomoxetine, mianserin
Cannabinoid receptor Agonişti ai receptorilor cannabinoid-ergici THC
Acetilcolină Substanţe colinergice (agonişti ai acetilcolinei) nicotină, piracetam
Substanţe anticolinergice (antagonişti ai acetilcolinei) scopolamină, dimenhydrinat, difenhidramină
Adenozină Metilxantine (Antagonişti ai receptorilor pentru adenozină [2]) cafeină
Receptor AMPA Antagonişti ai receptorilor AMPA (acid α-amino-3-hidroxi-5-metil-4-isoxazol propionic) acid kinurenic, NBQX
Melanocortin receptor Antagonişti ai receptorilor pentru melanocortină bremelanotid
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu